Just me and my books

vineri, 21 septembrie 2018

Warcross // -Marie Lu-

Just Me And My Books septembrie 21, 2018 0 Comments

Când un joc numit Warcross captează atenția întregii lumi, o fată își croiește drum ilegal în cele mai ascunse cotloane digitale.

Pentru milioane de utilizatori care se loghează în fiecare zi, Warcross nu e un simplu joc, ci un mod de viață. Obsesia a început cu zece ani în urmă, iar fanii s-au întins acum pe întregul mapamond. Unii se grăbesc să scape de realitate, iar alții speră să facă profit. Zbătându-se să supraviețuiască, tânăra hackeriță Emika Chen lucrează ca vânător de recompense, urmărind jucători care pariază ilegal pe Warcross. Dar competiția este nemiloasă, iar supraviețuirea, deloc ușoară. Ca să facă rapid rost de bani, Emika își asumă un risc și intră ilegal în jocul de deschidere al Campionatului Internațional de Warcross, însă alunecă accidental în plină acțiune și se transformă peste noapte în subiect de senzație.

Convinsă că va fi arestată, Emika este șocată când, în schimb, primește un apel de la misteriosul creator al jocului, tânărul miliardar Hideo Tanaka. Oferta este de nerefuzat: el are nevoie de un spion, și dorește ca Emika să preia acest rol. Cât ai clipi, tânăra e transportată la Tokio și aruncată într-o lume a faimei și bogăției, la care îndrăznise numai să viseze. Curând, însă, investigațiile sale dezvăluie un complot sinistru, cu urmări grave pentru întregul imperiu Warcross.

În acest thriller SF, autoarea Marie Lu creează o lume captivantă, fermecătoare, în care să alegi în cine să ai încredere poate fi cel mai periculos pariu dintre toate.

Această carte m-a surprins din toate punctele de vedere. Mi-a plăcut atât de mult! Cartea este plină de acțiune, cu evenimente palpitatnte, care te țin cu sufletul la gură, te obligă să citești mai departe, iar tu nu știi cum să faci să citești mai repede, dar în același timp să nu termini cartea. Citind această carte nu te poți plictisi, sunt momente în care spui gata, nu se mai poate întâmpla nimic sau mai este atât de puțin, nu se poate!, dar nu contează ce spui tu pentru că finalul este scris, iar ție nu îți rămâne altceva de făcut decât să aștepți următorul volum.

În această carte avem plăcerea de a o cunoaște pe Emika Chen. O fată orfană, o adolescentă săracă, care face tot posibilul să nu fie aruncată în stradă. Pentru a se întreține, Emika, este vânător de recompense, prinde infractorii de care poliția nu are timp să se ocupe. Într-o lume atât de avansată tehnologic este foarte greu să îți mai găsești un loc de muncă, iar Emika nu are altă variantă decât să continue să fie cel mai priceput hacker.

Warcross este un joc virtual, creat de cel mai bogat om, sau mai bine zis tânăr, Hideo Tanaka. După ce Emika, din neatenție pătrunde în jocul de deschidere Warcross, lumea ei este dată peste cap, nimic nu va mai fi la fel.

Aceasta este contactată de compania domnului Tanaka, contactată și rugată să se prezinte în fața domnului Tanaka în cel mai scurt timp. Ajunsă în fața temutului Hideo Tanaka, Emika rămâne cu gura căscată, nu doar din cauza lui, ci și din cauza ofertei lui, o ofertă de nerefuzat.

Pe parcursul cărții avem parte de multe aventuri, de suspans și de puțin romantism. Finalul este un final atât de deschis încât nu ar trebui să se numească final, abia aștept să pun mâna pe următorul volum, să văd ce se mai întamplă cu Hideo și Emika.

Recomand această carte iubitorilor de romantism înfășurat în mult mister și intrigă. O poveste ce așteaptă să fie descoperită de fiecare iubitor de lectură. O carte care combină cea mai noua tehnologie cu neconvenționalul, o carte cu de toate.

Recenzie realizată de Mureșan Maria

miercuri, 5 septembrie 2018

Blog de călătorie - BUDAPESTA

Just Me And My Books septembrie 05, 2018 0 Comments

Bună tuturor!
Azi am revenit cu un nou articol, și anume un blog de călătorie. Vara aceasta am fost în multe vacanțe, adică am călătorit mult, dar am decis să scriu acest articol despre excursia în Budapesta.
Voi ați fost în Budapesta?
Dacă nu, atunci am să vă prezint eu câte puțin din locurile unde am fost, cum mi-am petrecut eu această mini-vacanță.

Ziua 1
Prima zi a fost mai mult de recunoaștere. Am luat un autobus și ne-am plimbat prin toată capitala. Autobusul era cu etaj și fără acoperiș (descoperit) așa că am avut o priveliște pe cinste. Am văzut cam toate obiectivele importante, însă ne-am oprit numai la Castelul Buda, construit în secolul al XIV-lea și în Piața Eroilor, organizată în jurul esplanadei Monumentului Mileniului, construit pentru a celebra o mie de ani de la așezarea ungurilor în câmpia Panoniei.
Am observat că prin parcuri sau unde era ceva spațiu verde, lumea stătea cu pătură sau fără și citeau, se uitau pe telefoane, sau pur și simplu stăteau fără să facă nimic. Eu una nu am mai văzut așa ceva, oriunde te uitai prin spațiile verzi era câte un om.
Nu mă așteptam să văd atâtea poduri peste Dunăre. Am rămas șocată! Credeam că vor fi unul sau două, cel mult trei, dar șapte, fără să le luăm în considerare pe cele feroviare. De fiecare dată când treceam Dunărea o făceam pe alt pod.
Cât timp am stat în Budapesta am observat mulți turiști din Asia. Nu exista stradă pe care să mergi și să nu vezi vreun chinez, japonez sau coreean.

Ziua 2
A doua zi am făcut o ”croazieră” pe Dunăre, care a durat o oră, o oră și ceva. Atunci am observat câte poduri au peste Dunăre. După ce am terminat cu ”croaziera” ne-am plimat puțin prin oraș și am ajuns pe o stradă, plină cu magazine, am făcut câteva cumpărături de acolo și în drum spre hotel ne-am oprit pe la Bazilica Sfântul Ștefan, care este cea mai mare biserică din oraș și a treia din Ungaria, am avut noroc cu hotelul care a fost plasat în centru și ne-am putut deplasa ușor prin oraș.
În aceeași zi am făcut și un tur de noapte, cu autobuzul și a fost magnific. Am văzut tot orașul plin de lumini, am urcat și la Citadelă, care este o fortăreață aflată în vârful dealului Gellért din Buda, timpul a fost cam scurt și nu am putut sta prea mult, dar priveliștea ți-a tăiat respirația, să vezi de sus tot orașul, toate luminile, te face să crezi că ești invincibil.

Ziua 3
A treia zi, a fost și ultima, o zi în care ne-am plimbat, pe lângă grădina zoologică, am fost să vedem și două ștranduri, am mâncat o înghețată atât de bună, în formă de trandafir (o puteți vedea și în pozele pe care le-am pus). Nu am făcut prea multe în această ultimă zi, ne-am relaxat mai mult și am pornit spre casă.

În fiecare zi am mâncat câte un gulaș, mâncarea lor tradițională, l-am mâncat în locuri diferite, și am observat că fiecare restaurant adăuga ceva specific localului, dar în esență era tot gulaș, care mie mi-a plăcut enorm.
A fost o mini-vacanță care a meritat, pentru mine cel puțin, am văzut locuri noi, obiceiuri noi, am descoperit și bune și rele, ne-am distrat pe cinste!